În cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe a fost examinat Raportul anual 2016 privind activitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și funcționarea pieței financiare nebancare. Raportul a fost prezentat de dl Valeriu Chițan, președintele CNPF, care a stăruit să puncteze principalele aspecte aferente activității Regulatorului în perioada de gestiune.
Referindu-se la piața valorilor mobiliare dl Chițan a specificat, că ,,…după o cădere abruptă în 2015 a principalilor indicatori ai pieței de capital (mai cu seamă, volumul emisiunilor de valori mobiliare și volumul tranzacțiilor cu valori mobiliare), în 2016 piața valorilor mobiliare a înregistrat o ușoară revenire, însă încă sub indicii efectivi din 2012-2014. Astfel, volumul emisiunilor de valori mobiliare fiind în creștere dublă față de 2015, în același timp a constituit doar 40 la sută din cel realizat în 2012. Particularitatea pieței autohtone constă în faptul că partea preponderentă a pachetelor majoritare de acțiuni este deținută de un număr restrâns de persoane, respectiv, tranzacțiile sunt limitate din cauza lipsei ofertelor… Motivul principal fiind nelistarea la bursele regionale a acțiunilor principalelor emitenți. Un alt factor ce nu contribuie la dezvoltarea pieței, îl constituie mediul nefavorabil/dezavantajos și chiar inechitabil pentru acest segment. Mă refer la faptul, că veniturile provenite din valorile mobiliare de stat și depozitele bancare – nu se impozitează, respectiv aceste instrumente financiare sunt mai atractive. În același timp, acest regim fiscal preferențial nu este valabil și pentru tranzacțiile cu valori mobiliare corporative. CNPF a susținut (în trecut) și continuă să opteze pentru un regim fiscal unitar pentru toate segmentele pieței.”
În scopul îmbunătățirii situației, conducerea CNPF pledează pentru ajustarea în continuare a legislației aferente domeniului, inclusiv în sensul creării unei platforme unice pentru stocarea și difuzarea (ziarul de specialitate Capital Market) informaților cuprinzătoare referitor la emitenții admiși pe piață, precum și acordării dreptului societăților cu răspundere limitată de a emite obligațiuni corporative.
Cu referire la sectorul asigurări, președintele CNPF a menționat: „…după sectorul bancar - și ca pondere, dar și ca domeniu – bussinesul asigurărilor este unul afectat de sindromul acționariatului orchestrat, fraudulos și manipulator. Astfel, constatăm că piața autohtonă de asigurări este încă subdezvoltată, totodată fiind edificată cu multiple anacronisme în spiritul interesului meschin (speculativ și de moment). În același timp, în ciuda dezechilibrelor și slăbiciunilor structurale, volumul primelor brute subscrise per total a crescut cu puțin peste 12 la sută, raportul acestui indicator și numărul populației constituind sub 390 lei per capita sau cu un spor de 43 lei. Una din problemele structurale a pieței de asigurări o constituie neatractivitatea asigurărilor benevole/facultative (de viață și a bunurilor), ponderea cărora abia depășește 40 la sută (fiind în descreștere cu cca 4 puncte procentuale) din totalul primelor subscrise, media europeană cifrându-se la aproximativ 70%. În genere, cu excepția factorilor colaterali, cota parte a asigurărilor facultative locale nu depășește 10 la sută, ceea ce este net inferioară în comparație cu practicile avansate”. În această ordine de idei, Consiliul de Administrație al CNPF și-a propus o agendă complexă de măsuri instituționale, în primul rând în materie de ajustare a cadrului legal și normativ, inițiind în acest sens amendamente semnificative la Legea nr. 407 privind asigurările, precum și elaborarea cu suportul partenerilor de dezvoltare a unui nou cadru legislativ în spiritul bunelor practici și standardelor eurocomunitare. Se prevede sporirea exigențelor față de fondatori (acționari) și, respectiv față de managementul corporativ, în așa mod CNPF răspunde prompt provocărilor, acestea fiind amplificate de gestiunea defectuoasă atestată în ultimii ani în cadrul unor companii-operatori pe piața asigurărilor.
Un alt sector, asupra căruia s-a expus președintele CNPF, îl constituie creditarea nebancară operată de către asociațiile de economii și împrumut și organizațiile de microfinanțare. Cu toate reușitele și trendul ascendent al indicatorilor caracteristici acestui domeniu (înregistrînd în medie o creștere de 30 la sută), raportorul a ținut mai mult să sensibilizeze atenția asupra cadrului de reglementare, care necesită a fi ajustat la criterii și rigori specifice instituțiilor financiare. În acest sens, CNPF va propune Legislativului un proiect de lege privind organizațiile de creditare nebancară – act juridic ce conține norme prudențiale unitare aferente activităților desfășurate de organizațiile de microfinanțare, de creditare ipotecară nebancară și de leasing financiar.
În ultima parte a raportului prezentat, președintele CNPF s-a referit asupra exercițiului bugetar al insituției pe care o reprezintă. Astfel, Domnia Sa, a cuantificat că bugetul CNPF a fost realizat la venituri în sumă de 25,19 mil. lei (suma aprobată de Parlament fiind de 17,77 mil. lei), la cheltuieli bugetul fiind executat în sumă totală de 18,07 mil. lei, cifra aprobată fiind în mărime de 20,64 mil. lei. Constatând problemele la acest capitol Valeriu Chițan a ținut să releve: ,,În condițiile unei pieți subdimensionate și instabile tranzacțiile minore, cu excepția unor cazuri singulare, generează veniturile necesare funcționării eficiente a CNPF. Astfel, numai două sectoare din cele trei reglementate, sunt purtătoare de taxe, cea de asigurări și cea a valorilor mobiliare, astfel CNPF fiind nevoită să realoce pentru subdiviziunile interne întru exercitarea atribuțiilor ce țin de activitățile AEÎ și organizațiilor de microfinanțare anual cca 3 mil. lei.”
În concluzie, președintele CNPF a exprimat recunoștință Comisiei parlamentare de profil pentru sprijinul acordat, mai cu seamă în vederea susținerii unor inițiative legislative aferente impulsionării pieței financiare nebancare, asigurând corpul legiuitor în coerența agendei imediat următoare a Regulatorului pentru o revigorare punctuală a programului de activități, potrivit misiunii conferite de legea cadru privind organizarea și funcționarea instituției.
Referindu-se la piața valorilor mobiliare dl Chițan a specificat, că ,,…după o cădere abruptă în 2015 a principalilor indicatori ai pieței de capital (mai cu seamă, volumul emisiunilor de valori mobiliare și volumul tranzacțiilor cu valori mobiliare), în 2016 piața valorilor mobiliare a înregistrat o ușoară revenire, însă încă sub indicii efectivi din 2012-2014. Astfel, volumul emisiunilor de valori mobiliare fiind în creștere dublă față de 2015, în același timp a constituit doar 40 la sută din cel realizat în 2012. Particularitatea pieței autohtone constă în faptul că partea preponderentă a pachetelor majoritare de acțiuni este deținută de un număr restrâns de persoane, respectiv, tranzacțiile sunt limitate din cauza lipsei ofertelor… Motivul principal fiind nelistarea la bursele regionale a acțiunilor principalelor emitenți. Un alt factor ce nu contribuie la dezvoltarea pieței, îl constituie mediul nefavorabil/dezavantajos și chiar inechitabil pentru acest segment. Mă refer la faptul, că veniturile provenite din valorile mobiliare de stat și depozitele bancare – nu se impozitează, respectiv aceste instrumente financiare sunt mai atractive. În același timp, acest regim fiscal preferențial nu este valabil și pentru tranzacțiile cu valori mobiliare corporative. CNPF a susținut (în trecut) și continuă să opteze pentru un regim fiscal unitar pentru toate segmentele pieței.”
În scopul îmbunătățirii situației, conducerea CNPF pledează pentru ajustarea în continuare a legislației aferente domeniului, inclusiv în sensul creării unei platforme unice pentru stocarea și difuzarea (ziarul de specialitate Capital Market) informaților cuprinzătoare referitor la emitenții admiși pe piață, precum și acordării dreptului societăților cu răspundere limitată de a emite obligațiuni corporative.
Cu referire la sectorul asigurări, președintele CNPF a menționat: „…după sectorul bancar - și ca pondere, dar și ca domeniu – bussinesul asigurărilor este unul afectat de sindromul acționariatului orchestrat, fraudulos și manipulator. Astfel, constatăm că piața autohtonă de asigurări este încă subdezvoltată, totodată fiind edificată cu multiple anacronisme în spiritul interesului meschin (speculativ și de moment). În același timp, în ciuda dezechilibrelor și slăbiciunilor structurale, volumul primelor brute subscrise per total a crescut cu puțin peste 12 la sută, raportul acestui indicator și numărul populației constituind sub 390 lei per capita sau cu un spor de 43 lei. Una din problemele structurale a pieței de asigurări o constituie neatractivitatea asigurărilor benevole/facultative (de viață și a bunurilor), ponderea cărora abia depășește 40 la sută (fiind în descreștere cu cca 4 puncte procentuale) din totalul primelor subscrise, media europeană cifrându-se la aproximativ 70%. În genere, cu excepția factorilor colaterali, cota parte a asigurărilor facultative locale nu depășește 10 la sută, ceea ce este net inferioară în comparație cu practicile avansate”. În această ordine de idei, Consiliul de Administrație al CNPF și-a propus o agendă complexă de măsuri instituționale, în primul rând în materie de ajustare a cadrului legal și normativ, inițiind în acest sens amendamente semnificative la Legea nr. 407 privind asigurările, precum și elaborarea cu suportul partenerilor de dezvoltare a unui nou cadru legislativ în spiritul bunelor practici și standardelor eurocomunitare. Se prevede sporirea exigențelor față de fondatori (acționari) și, respectiv față de managementul corporativ, în așa mod CNPF răspunde prompt provocărilor, acestea fiind amplificate de gestiunea defectuoasă atestată în ultimii ani în cadrul unor companii-operatori pe piața asigurărilor.
Un alt sector, asupra căruia s-a expus președintele CNPF, îl constituie creditarea nebancară operată de către asociațiile de economii și împrumut și organizațiile de microfinanțare. Cu toate reușitele și trendul ascendent al indicatorilor caracteristici acestui domeniu (înregistrînd în medie o creștere de 30 la sută), raportorul a ținut mai mult să sensibilizeze atenția asupra cadrului de reglementare, care necesită a fi ajustat la criterii și rigori specifice instituțiilor financiare. În acest sens, CNPF va propune Legislativului un proiect de lege privind organizațiile de creditare nebancară – act juridic ce conține norme prudențiale unitare aferente activităților desfășurate de organizațiile de microfinanțare, de creditare ipotecară nebancară și de leasing financiar.
În ultima parte a raportului prezentat, președintele CNPF s-a referit asupra exercițiului bugetar al insituției pe care o reprezintă. Astfel, Domnia Sa, a cuantificat că bugetul CNPF a fost realizat la venituri în sumă de 25,19 mil. lei (suma aprobată de Parlament fiind de 17,77 mil. lei), la cheltuieli bugetul fiind executat în sumă totală de 18,07 mil. lei, cifra aprobată fiind în mărime de 20,64 mil. lei. Constatând problemele la acest capitol Valeriu Chițan a ținut să releve: ,,În condițiile unei pieți subdimensionate și instabile tranzacțiile minore, cu excepția unor cazuri singulare, generează veniturile necesare funcționării eficiente a CNPF. Astfel, numai două sectoare din cele trei reglementate, sunt purtătoare de taxe, cea de asigurări și cea a valorilor mobiliare, astfel CNPF fiind nevoită să realoce pentru subdiviziunile interne întru exercitarea atribuțiilor ce țin de activitățile AEÎ și organizațiilor de microfinanțare anual cca 3 mil. lei.”
În concluzie, președintele CNPF a exprimat recunoștință Comisiei parlamentare de profil pentru sprijinul acordat, mai cu seamă în vederea susținerii unor inițiative legislative aferente impulsionării pieței financiare nebancare, asigurând corpul legiuitor în coerența agendei imediat următoare a Regulatorului pentru o revigorare punctuală a programului de activități, potrivit misiunii conferite de legea cadru privind organizarea și funcționarea instituției.