ERADICAREA FENOMENULUI- ÎN MÎINILE NOASTRE
Despre ce fenomen e vorba veți înțelege din dialogul cu Eugen Ghilețchi, șeful Serviciului stabilitate și monitorizare a activităților de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului al Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
E.G.În timpul de la urmă sintagma “spălarea banilor” este utilizată la noi destul de frecvent, însă societatea o tălmăcește de cele mai multe ori în sens eronat. În accepția unei părți a societății atît evaziunilor fiscale cît și delapidărilor de fonduri li se atribuie eticheta de “spălare a banilor.” Deși din punct de vedere tehnic și sub aspect legislativ, fenomenul constituie procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a veniturilor care provin din activitățile lor ilegale sau în unele situații chiar criminale. Activitățile menționate anterior includ de cele mai multe ori vînzările ilegale de arme și de droguri, rețelele de prostituție, furturile de automobile, contrabanda etc. În același timp, banii care provin din evaziuni fiscale și delapidări de fonduri pot prezenta în sine un obiect pentru activități ulterioare de spălare a banilor (acești termeni fiind total distincți). Pentru a înțelege rolul organelor de supraveghere în domeniul spălării banilor este extrem de important să fie făcută această distincție. Prin urmare, în continuare ne vom axa pe spălarea banilor după cum este definită de lege și de documentele internaționale.
Prin procesul de spălare a banilor se dorește imprimarea unei aparențe legale profiturilor obținute pe cale ilicită. Prin acest proces infractorii doresc să nu atragă atenția organelor de resort în momentul în care repun banii în circuitul economic. Prin urmare, spălarea banilor, de regulă, se desfășoară în trei etape distincte:
1. retragerea sau adunarea fondurilor obținute din activități ilicite;
2. mișcarea banilor între diferite conturi, pentru a fi ascunsă proveniența lor și evitarea eventualelor investigații;
În calitatea sa de autoritate de reglementare a sectorului financiar nebancar, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), este în mod deosebit preocupată de a doua etapa a procesului descris mai sus. Anume din această cauză, CNPF cît și celelalte organe de reglementare care dispun de o subdiviziune în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor pun un accent deosebit pe cîțiva termeni consacrați: beneficiar efectiv, măsuri de precauție, tranzacții suspecte. Fiecare participant al pieței care cade sub incidența Legii nr.190-XVI cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, este obligat să cunoască cine este beneficiarul efectiv al fiecărei tranzacții operate de acesta. În cazul persoanelor juridice, participantul pieței trebuie să cunoască deținătorii persoanei juridice respective cu detaliere pînă la persoana fizică (în cazul companiilor off-shore de regulă este mai complicat de aflat fondatorii și deținătorii lui). În cazul în care anumiți clienți generează suspiciuni la capitolul spălării banilor, participanții pieței vor aplica măsuri de precauție sporită stabilite de legislație cu raportarea tranzacțiilor suspecte către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA).
Orice intenție nobilă are, desigur, un început și o finalitate. Sub aspect cronologic, cînd au demarat în Republica Moldova acțiunile de contracarare a acestui flagel, inclusiv sub aspect regulatoriu?
E.G. Prima lege a Republicii Moldova menită să creeze cadrul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor a fost adoptată în anul 2001. Prin legea respectiva Centrul Național Anticorupție (la acel moment istoric -Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției) a fost abilitat cu atribuții de executare a legii. Un nou act legislativ a fost adoptat în 2007, iar în anul 2011 a fost creat organul de specialitate- Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), care astăzi este actorul principal în domeniul respectiv.
Necesitatea creării unui cadru de reglementare, și, ulterior, înființarea unui organ de specialitate, a reieșit din integrarea tot mai profundă a economiei Moldovei în economia mondială. Un exemplu elocvent este simplitatea de a opera transferuri bancare internaționale. Din astfel de motive, grupul MONEYVAL, care este o comisie de experți în domeniul evaluării măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe lîngă Consiliul Europei, cere ca fiecare țară-membră a Consiliului să instituie un set de standarde în scopul prevenirii spălării banilor. Atunci cînd un grup de țări depune eforturi considerabile pentru a combate acest fenomen la nivel mondial, și rămîn găuri negre în imediata vecinătate a țărilor luptătoare, eforturile lor vor fi, evident, în van.
În acest sens, cît de valoroasă este pentru Republica Moldova și legislația autohtonă de profil experiența avansată a țărilor europene?
E.G. Fenomenele clasice, conforme definiției stabilite de lege, de spălare a banilor sunt sporadice în Republica Moldova. Prin urmare, experiența Vestului, în specia, studiile lor de caz, sunt extrem de prețioase în procesul elaborării legislației locale. În același timp, depunem eforturi pentru a ajusta legislația noastră la Directivele Uniunii Europene în domeniu, pentru ca să asigurăm standardele minime despre care vorbeam anterior.
Este axiomatic, eforturile conjugate pot contribui considerabil la materializarea obiectivelor scontate. În această ordine de idei ne-ar interesa relațiile Dvs. cu SPCSB și ce ați întreprins deja pentru a preveni și combate acțiunile de spălare a banilor?
E.G. Pagina oficială a CNPF: www.cnpf.md la rubrica „informații utile” conține o secție consacrată prevenirii și combaterii spălării banilor, unde sunt plasate cu regularitate materiale informaționale care caută să vină în ajutorul participanților. De o pagină aparte dispune și SPCSB: spcsb.cna.md. Totodată numărul de contact al șefului Serviciului respectiv din cadrul CNPF este: 022 859 442. Reprezentantul serviciului este întotdeauna dispus să ofere asistență tuturor celor ce au nevoie.
Pînă în prezent, pe piața asigurărilor, piața valorilor mobiliare și a microfinanțării încă nu au fost depistate tentative de spălare a banilor. Însă iarăși revin la necesitatea de a face deosebire dintre delapidări de fonduri și evaziuni fiscale de o parte, și spălări de bani de cealaltă parte. Totodată nu permitem ca acest fapt să ne provoace să lăsăm garda jos. Prin urmare, pe lîngă deschiderea de care dă dovadă CNPF atunci cînd suntem rugați să asistăm participanții pieței, sau să oferim anumite explicații cu privire la aplicarea legislației, periodic organizăm seminare de instruire în colaborare cu SPCSB. Bunăoară un seminar de acest gen a avut loc in decembrie 2014, și a fost direcționat către participanții sectorului de asigurări. Alte două seminare urmează să le avem în primul trimestru al acestui an. O colaborare strînsă cu SPCSB o avem și cînd vine vorba de verificarea conformității cu legislația în domeniu. Atunci cînd în cadrul controalelor efectuate la entitățile supravegheate de către CNPF se depistează anumite abateri sau încălcări, pe lîngă măsurile de remediere CNPF transmite informațiile de rigoare către SPCSB.
În același timp, cu o oarecare periodicitate plasăm informații cu referire la persoane cu risc înalt de spălare a banilor cît și alte chestii utile pentru participanți pe site-ul CNPF, de aceea vă invităm să urmăriți activitatea noastră on-line.
Vă mulțumim pentru interviul acordat.
Serviciul comunicare și relații cu publicul
