.png)
.png)
A 8-A ÎNTRUNIRE A INIȚIATIVEI DE SUPRAVEGHERE ÎN ASIGURĂRI (CESEE ISI ) LA CHIȘINĂU
Acum patru aniAutoritatea de Supraveghere a Pieței Financiare din Austria (FMA) și Autoritatea de Supraveghere Financiară din Ungaria (HFSA) au lansat un apel Autorităților de reglementare ale altor state de a crea o structură regională în scopul soluționării în comun a multor probleme, cu care se confruntau și se mai confruntă mai muilte țări ale Bătrînului Continent. Astfel a apărut Inițiativa ce reunește autoritățile de supraveghere în asigurări din Europa Centrală, de Sud-Est și de Est.
Iniţiativa servește drept platformă pentru schimbul de experiență între autoritățile de supraveghere în asigurări din regiunea CESEE, iar la ședințele acesteia, care au loc de două ori pe an, participă reprezentanții autorităților de supraveghere în asigurări din Albania, Austria, Ungaria, Macedonia, Polonia, România, Republica Srpska, Serbia, Slovenia, Slovacia, Elveţia și Moldova.
Ajunsă, deci, la al patrulea an de existență, Inițiativa de Supraveghere în Asigurări a Autorităților din Europa Centrală, de Sud-Est și de Est (CSEE ISI ) a poposit la Chișinău. Conform unuia din principiile de organizare a activității Inițiativei- cel al rotației- potrivit căruia fiecare țară-membră organizează o dată la șase luni una din ședințele reuniunii CESEE ISI, cea de a 8-a Întrunire a fost în grija țării noastre, mai concret, în grija Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
La Chișinău au venit experți din 13 țări, propunîndu-și să dezbată o arie amplă de chestiuni, ce țin de schemele de garantare a asigurărilor - unul din riscurile majore ale mecanismelor de protecţie, precum şi experienţa în implementarea standardelor internaţionale în asigurări. În cuvîntul de salut adresat participanților la întrunire, Artur Gherman, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, a exprimat certitudinea,că lucrările forului vor decurgă de o manieră constructivă, generînd propuneri, sugestii și soluții, menite să amelioreze starea de lucruri în domeniu, ce ar fi în beneficiul tuturor.
Ținîndu-se cont de complexitatea problemelor abordate, lucrările întrunirii de la Chișinău au fost divizate în 4 sesiuni.
Prima- Schemele de garantare a asigurărilor - unul din mecanismele de protecție a riscurilor majore- a fost moderată de Klime Poposki, Președintele Consiliului de Experți al Agenției de Supraveghere în Asigurări din Republica Macerdonia, care a lansat spre discuții astfel de probleme ca protecția asiguraților în cazul cînd asigurătorii nu-și onorează obligațiunile contractuale; condițiile și mecanismul în care decurge procedura de lichidare a unei companii de asigurări; estimările pierderilor anuale ale companiilor de asigurări; cota companiilor de asigurări ce efectuează asigurări transfrontaliere, etc. Reprezentanţii Autorităţilor din Europa Centrală, de Sud-Est şi de Est şi-au expus părerile asupra acestor subiecte şi au fost unanim de părerea că este nevoie de a acorda o atenţie sporită Directivei UE „Solvency II”, iar fondurile de garantare ar putea deveni o prioritate în reducerea riscurilor în ceea ce ţine de insolvenţa companiilor de asigurări şi a unor eventuale catastrofe naturale.
Reprezentanţii Serbiei, Sloveniei şi Macedoniei au comunicat, că statele în care activează nu au un fond de garantare în asigurări pentru toate tipurile de asigurări, ci doar pentru asigurările de răspundere civilă auto. Directorul Agenţiei de Supraveghere în asigurări din Slovenia Serj Simoniti a specificat că statul deocamdată nu are un program de garantare în asigurări, acest business fiind regularizat şi supravegheat de autoritatea ce reglementare. Pentru crearea unui fond de garantare în domeniul asigurărilor este necesară o schemă corespunzătoare. Totodată, nu e clară influenţa costurilor produselor de asigurări după operarea modificărilor privind fondul de garantare, precum şi modul lui de finanţare.
În România este instituit un fond de garantare în asigurări, el fiind gestionat de autoritatea de supraveghere,- a comunicat Cristian Botez, vicepreşedintele Autorităţii din România, iar Magdalena Prucnal, de la Autoritatea de supraveghere din Polonia, a subliniat că în ţara sa activează un Fond de garantare în domeniul asigurărilor, care, între altele, este responsabil şi de achitarea despăgubirilor pentru asiguraţii în cazul cărora nu este identificată sursa riscului provocat. Fondul e finanţat de companiile autuhtone de asigurări, precum şi de cele din exterior, care operează pe piaţa din Polonia.
Fiind întrebat despre situaţia de pe piaţa asigurărilor din R. Moldova, Artur Gherman a notat că, deşi nu au fost înregistrate cazuri de falimentare a companiilor de asigurări, în ultimii ani, totuşi, câteva din ele au fost în prag de insolvenţă. Astfel că una din atribuţiile CNPF constă în prevenirea unor atare situaţii, ceea ce şi se întreprinde prin intermediul monitorizării permanente a operatorilor de pe piaţa de asigurări din Moldova. În cadrul discuțiilor a fost acreditată și ideia că dialogul între regulatorii pieței de asigurări și industria asigurărilor trebuie să aibă un caracter permanent, contribuind la dezvoltarea unor parteneriate trainice publice-private.
Sesiunea a doua, moderată de Peter Braumuller, dicrectorul Executiv al Autorității de Supraveghere a Pieței Financiare din Austria, a fost dedicată experienței în implementarea standardelor internaționale în asigurări. Președintele CNPF a menţionat că în februarie 2014 a avut loc evaluarea de către specialiștii FMI în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar privind stabilirea gradului de transpunere în fapt a principiilor internaționale în asigurări ale IAIS, constatîndu-se că doar 2 principii n-au fosi implementate în legislația moldavă vizînd asigurările, concomitent fiind înaintate 26 de recomandări pentru ameliorarea legislaţiei şi ajustarea acesteia la standardele internaţionale din domeniu.
Moderator al sesiunii a treia-Asigurarea obligatorie a proprietății – experiența țărilor CESEE- a fost Dl. Artur Gherman, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Printre temele propuse spre discuție au figurat: cadrul juridic ce ține de caracterul obligatoriu sau benevol al asigurării bunurilor; problemele cu care se confruntă Autoritățilre în aplicarea cadrului legal de asigurare a proprietății; potențialele probleme în condițiile calamităților naturale și catastrofelor; cum trebuie să fie asigurarea proprietății în condițiile unor zone cu riscuri de calamități-obligatorie sau benevolă; forma asigurării proprietății-impozit sau taxă obligatorie etc.
În context Artur Gherman a constatat, că autoritatea de supraveghere din Moldova a elaborat un proiect de lege privind Fondul de compensare a asigurătorilor. Primul model prevedea posibilitatea administrării lui de către CNPF, în baza exemplului României, al doilea -că Fondul respectiv să fie o entitate juridică separată care să gestioneze acest fond după modelul din sistemul bancar. În cele din urmă s-a optat pentru instituirea celui de al doilea model”. Gherman a precizat că proiectul de lege privind Fondul de garantare a asigurătorilor, ce a fost remis Parlamentului spre adoptare, prevede că asigurătorii vor fi obligaţi să achite 0,5% din primele brute colectate, cu dreptul Consiliului de administrare al Fondului de a mări această cotă până la 2%. “Fondul de garantare în asigurări este foarte important pentru ţara noastră în eventualitatea apariţiei situaţiei de insolvenţă a unui asigurător. Din aceste considerente este necesară implementarea la nivel naţional a unui fond care să protejeze interesele şi drepturile deţinătorilor de poliţe de asigurare”, - a constatat Artur Gherman.
O altă problemă evidențiată: Guvernul nu e apt să acopere financiar toate pagubele cauzate de dezastrele naturale pe care le suportă cetăţenii. De altfel, executivului îi lipsesc programele de prevenire a cataclismelor. Astfel că, produsele de asigurare a proprietăţii servesc drept soluţie. „La ora actuală, asigurările de proprietate au o penetrare redusă”,- a constatat Gherman mai adăugănd:“Fondul de compensare este foarte important pentru ţara noastră, mai cu seamă că momentan companiile de asigurări, în virtutea insuficienței de capital, nu pot face față gradului sporit de risc în cazul catastrofelor.
Cea de-a patra sesiune-Structura de supvaveghere pentru supravegherea bazată pe risc- a fost moderată de Serj Simoniti, director al Agenţiei de Supraveghere în Asigurări din Slovenia, care a împărtășit din experienţa țării sale privind materializarea modelului de supravegherea bazată pe risc. Artur Gherman a atenționat la temă, că CNPF şi-a asumat angajamentul de a trece de la modelul de supraveghere bazat pe confomare la cel în bază pe riscuri.
Nora Kiss, reprezentatna sistemului bancar din Ungaria, a menţionat că modelul în cauză permite identificarea la faze incipiente a ameninţărilor din cadrul companiilor de asigurări, astfel reuşindu-se preîntâmpinarea și evitarea unor situaţii grave.
În final, participanții la întrunirea de la Chișinău a Inițiativei de Supraveghere în Asigurări din Europa Centrală, de Sud-Est și Sud (CESEE ISI ) au constatat cu satisfacție că reuniunea și-a atins obiectivele scontate, reușind nu doar să abordeze problemele de interes general, ci și să vină cu soluții la unele situații mai specifice.
Următoarea sesiune va avea loc primăvara anului viitor în Ungaria.
